Vedem foarte mult entuziasm din partea corporațiilor în ceea ce privește colaborarea cu startupuri. De exemplu, Orange își desfășoară propriul program de accelerare OrangeFab. Banca Transilvania tocmai a lansat BT Store. KPMG lucrează cu Spherik Accelerator la programul Startup Grow Pad. Société Générale începe programul Catalyst. Corporații bine cunoscute susțin concursuri și programe pentru startupuri (How to Web, Innovation Labs, Startup Avalanche).

De câte ori nu s-a întâmplat să ajungem la finalul zilei cu toate termenele limită împlinite, dar având totuși sentimentul că nu am realizat ceva fundamental sau important? Un studiu realizat de Journal of Consumer Research, ne arată că, în general, oamenii aleg să finalizeze taskuri cu deadline-uri mai scurte, chiar și în situațiile în care taskurile cu termene mai lejere sunt la fel de ușoare și aduc cu ele și o recompensă mai mare.

Conducerea automată este una din tehnologiile care în prezent revoluționează industria automobilelor, având un puternic impact asupra calității vieților noastre. Beneficiile imediate care motivează investițiile în aceste tehnologii sunt scăderea numărului de accidente, creșterea confortului, reducerea stresului, mai mult timp liber în momentul în care mașina execută anumite manevre în locul șoferului, îmbunătățirea fluidității traficului și economisirea de combustibil.

Publicat în Numărul 74 Citeşte mai mult

Cu toate că problematica mașinii autonome a intrat în lumina reflectoarelor doar în ultimii ani, primele experimente care vizează autonomia au început încă din 1920. Perseverența și consecvența au condus inevitabil la reușite: prima mașină autonomă a fost realizată de către Tsukuba Mechanical Engineering Laboratory din Japonia. Aceasta urmărea marcajele rutiere folosind două camere video și un calculator analog. Apoi, tehnologia a evoluat grație a două proiecte importante: DARPA și Eureka Prometheus. Acesta din urmă a fost cel mai mare proiect de autonomous driving realizat vreodată, care în perioada 1987-1995 a primit finanțare de 749 milioane de euro. Punctul culminant al acestui proiect a fost în 1995, când o mașină S-Class modificată a parcurs un traseu de 1000 mile din München în Copenhaga. A atins pe autostrăzile din Germania o viteză de 175 km/h, a realizat depășiri și chiar a condus 158 de km fără nici o intervenție din partea omului.

Publicat în Numărul 74 Citeşte mai mult

Segmentul de automobile poate fi împărțit în mai multe categorii. În funcție de elementele de propulsie sau de exterior, industria automobilelor parcurge epoci multiple, cum ar fi : epoca dispozitivelor cu propulsie umană, cea de ardere internă, a motoarelor electrice și așa mai departe. De-a lungul celor 250 de ani de evoluție, mașinile au traversat un proces de evoluție continuă. Pornind de la etapele timpurii ale mașinilor până în prezent, conducerea acestor mașini a fost bazată pe capabilitatea și intervenția umană, fiind aproape imposibil de prevăzut că aceste mașini să se poată auto-controla, să ia decizii proprii pentru a conduce eficient și legal dintre două puncte.

Dacă nu ai scris aplicații de la zero (ceea ce nu avem des ocazia), foarte probabil că ai observat un șablon: aproape fiecare proiect și companie are propria abstracție de logging (logare): un adaptor (wrapper) peste third-party-ul care face logarea sau chiar o implementare alternativă. De asemenea, dacă scrii o aplicație de la zero, te vei confrunta cu această decizie: să folosești direct interfața (API) furnizată de frameworkul de logare preferat sau să îl îmbraci în ceva ce ți s-ar potrivi mai bine în opinia ta?

Publicat în Numărul 74 Citeşte mai mult

Dacă sunteți interesați să realizați aplicații în care să procesați imagini sau fluxuri video, OpenCV este platforma care vă va ajuta să le realizați. OpenCV este scrisă în C++ pentru a rula pe un număr mare de platforme: Linux, Windows, Android, iOS, ... Dezvoltarea aplicațiilor se realizează în C++, dar are și suport de Java și Python. În acest articol vom aborda versiunea Java a OpenCV, vom trece prin noțiunile de bază și vom realiza o aplicație care generează o tablă de șah, aplicăm efecte asupra coperții numărului curent al revistei TSM, recunoaștem persoane și mașini.

Publicat în Numărul 74 Citeşte mai mult

În industria software, procesul de dezvoltare constă în împărțirea pe faze distincte, pentru a îmbunătăți designul, managementul produsului și managementul proiectului. De asemenea, este cunoscut ca un ciclu de dezvoltare a software-ului. Indiferent de metodologia adoptată pentru managementul/gestionarea dezvoltării software, există următoarele faze fundamentale după preluarea cerințelor de la client ...

Publicat în Numărul 74 Citeşte mai mult

Stăm de vorbă cu Răzvan Florian, cercetător la Institutul Român de Ştiinţă și Tehnologie din Cluj-Napoca. Tehnologia realizată de acesta și expusă acum zece într-un articol de cercetare, a fost recent valorificată și implementată în procesarea Intel. Oferă-ne câteva detalii despre această tehnologie, Răzvan.
Răzvan Florian: Este vorba de niște reguli de învăţare prin întăriri pentru reţelele neuronale cu pulsuri. E vorba de modele neuronale care, precum neuronii din creier, prezintă informaţia la momentul de timp în care emit niște pulsuri. Pornind de la aceste reguli de învăţare, Intel a înglobat recent în niște procesoare neuromorfice niște componente ale acestor reguli de învăţare numite eligibility traces care permit ca regula de învăţare în întregimea ei să fie rulată pe aceste procesoare specializate.

Publicat în Numărul 73 Citeşte mai mult