Inovația a devenit un cuvânt cheie și continuă să fie, mai ales atunci când concurența este foarte acerbă în aproape fiecare piață. Dar cum putem dezvolta echipe inovatoare? Cum putem găsi oameni inovatori? După cum se dovedește, oamenii inovatori nu sunt așa cum ne imaginăm cel mai mult: energici, plini de idei, prezentatori buni. Cercetările sugerează că diferitele etape ale inovării necesită diferite abilități personale și diferite structuri și procese de echipă.

Dincolo de cryptomonede, interesul în industrie se concentrează destul de mult pe blockchain, pe tehnologia din spate și cum poate fi folosită. Așadar, ne-am gândit să ilustrăm câteva startupuri românești din domeniu. E un început bun, deși încă nu se simte o coagulare în România, așa cum se simte în Slovenia de exemplu, unde există fonduri speciale pentru blockchain și inclusiv acceleratoare.

Pentru al doilea an consecutiv, conferința Zoom IN a fost cadrul de interacțiune a o sută de specialiști de HR și manageri din domeniul resurselor umane. Anul acesta, evenimentul a pornit de la provocarea: Employee Experience - viitorul resurselor umane? Pentru a răspunde provocării, conferința s-a axat pe îmbinarea perspectivelor științifice integrate cu sesiuni cât mai practice.

Tema celei de a IX-a ediții a TEDxEroilor Mind The Gap , ( 4-6 mai, 2018) este centrată pe importanța descoperirii a ceea ce îngreunează evoluția sau împiedică atingerea adevăratului potențial.

Chiar dacă metoda de emulare a EEPROM-ului nu este un concept nou, se impune tot mai mult a fi luată în considerare datorită implementării cerințelor de AUTOSAR dar și evidentelor avantaje legate de îmbunătățirea metodelor de lucru, a timpilor de execuție SW și de optimizarea protecției datelor, de restrângerea/limitarea potențialelor surse de eroare. Cerințele tot mai stringente referitoare la reducerea costurilor devin și ele un factor important în asumarea acestei metode. În rândurile următoare, vom expune pe scurt specificul acestei metode de lucru precum și efectul asupra influenței electromagnetice rezultate pe un microcontroler automotive specializat ce are încorporate toate mecanismele necesare.

Imaginează-ți că te trezești în 2030. Este o dimineată însorită, traficul nu este blocat, iar aproape toate mașinile sunt conduse în modul autonom, fără intervenția șoferului. Trebuie să ajungi la o ședință. Parbrizul s-a întunecat automat pentru a te proteja de soare, optimizând luminozitatea din interiorul mașinii. Acum îți poți citi liniștit știrile de dimineață, în timp ce asculți radioul. Telefonul sună, muzica se întrerupe. Pe display apare soția, care îți transmite pupici cu ocazia aniversării voastre. Imediat după ce ai terminat conversația, asistentul personal din mașină te informează că ești la doi kilometri de o florărie care are o reducere de 15% la buchetele cumpărate cu ocazia aniversărilor. „Vreți să modificăm traseul?”

În zilele noastre software-ul nu mai este închis în calculatoare. Tot mai multe dispozitive au incluse microprocesoare capabile să ruleze programe complexe și să se conecteze în ceea ce se numește Internet of Things. Mașinile noastre sunt astfel de dispozitive ce profită de avantajele democratizării și de omniprezența puterii de calcul. Software-ul este unul dintre cele mai importante și inovatoare caracteristici ale mașinilor de azi. Dacă numele din industria auto sunt cam aceleași de acum 20 sau 50 de ani – cu excepția notabilă a Tesla, dacă automobilele prezintă în mare aceleași caracteristici în ultimii aproximativ 100 de ani, ceea ce a împins industria auto în secolul XXI a fost dezvoltarea și disponibilitatea puterii de calcul și a programelor ce se folosesc de această putere. Mici calculatoare ascunse sub capotă controlează amestecul combustibil ce ajunge în cilindrii motorului, temperatura aerului în cabină, monitorizează presiunea în pneuri sau avertizează șoferul despre obstacolele de pe carosabil. Pot chiar să conducă mașina – să nu uităm de această noutate!

La cât de repede se mişcă lumea IT, a nu avea bani la momentul potrivit este echivalent cu a nu avea idei. Raţionamentul care duce la această concluzie e simplu: degeaba ai idei bune şi vezi oportunităţi, dacă nu ai suport financiar să le transformi în business; sau până faci rost de bani, constaţi că i-a venit şi altuia aceeaşi idee, iar acum te uiţi cum ideea ta a devenit afacere, numai că afacerea altcuiva.

Progresul tehnologic este arareori un proces lin. Acesta vine în salturi ce deschid ușa spre noi inovații, revoluționând industrii și uneori societăți. În industria auto, primul salt tehnologic adevărat a avut loc în 1911, atunci când companiile producătoare de autovehicule au început să încorporeze pornirea electrică în automobilele produse de acestea. Dacă până în 1984, noile tehnologii adăugate au ținut în primul rând de îmbunătățirea funcționalității și eficienţei automobilelor, odată cu anul următor, au început să fie adăugate elemente de sporire a confortului.

Întreaga idee din spatele înfloritoarei agende a autovehiculelor autonome este de fapt speranța ca acestea să fie implicate într-un număr tot mai mic de accidente, cu mai puține victime și decese, în comparație cu cele conduse de om, considerat a fi cauza principală a accidentelor auto. Privind înapoi la ultimii șase ani când termenii care descriau pe atunci autoturismele autonome și conceptul de „self-driving car”, se rezumau la „o posibilă realitate”, progresul tehnologiei a făcut ca aceste concepte să devină fezabile și de actualitate.