Auto-disciplina are un impact mai mare asupra performanței academice decât talentul intelectual – Acesta este citatul care, poate, multora dintre noi ar trebui să ne mai dea o șansă sau o speranță că putem să realizăm lucruri mărețe, că putem să fim cei mai buni specialiști în domeniul nostru sau că puterea de a ne schimba și modela este de fapt în controlul nostru. Citatul anterior reprezintă de fapt concluzia unor serii de teste și experimente ce au avut ca scop determinarea factorilor care influențează performanța și punerea acestora în balanță cu coeficientul de inteligență (IQ). Unul dintre factorii care s-au remarcat ca fiind chiar mai influent decât IQ-ul în atingerea performanței la oameni este auto-disciplina în a modela comportamentele și obiceiurile. Pentru a înțelege cum s-a ajuns la această concluzie e important înainte de toate să definim ce sunt obiceiurile (sănătoase sau nesănătoase) și să înțelegem modul în care creierul uman înregistrează comportamente sau obiceiuri noi sau mai simplu zis, învață (învață ref. la comportamente, nu a memora sau reține informații).

Publicat în Numărul 60 Citeşte mai mult

Voi începe cu ceea ce fac eu: sunt managerul unei companii de consultanţă, training și dezvoltare software, 40+ IT. Lucrez ca trainer și consultant pentru clienţi din România și străinătate în domeniul tehnologie Cloud. Acest articol se bazează pe ceea ce facem la Avaelgo. Pentru a lămuri contextul, schimbările din slujba unui consultant IT sunt influenţate de trei factori: Contextul IT și evoluţia sa rapidă, Personalul IT, Clienţii.

În lumea businessului se vorbește despre două tipuri de inovație: incrementală și disruptivă. Cu toate că inovația disruptivă este mult mai promovată, ambele sunt la fel de importante pentru companii. Mai mult decât atât, deși necesită un mod de gândire diferit, ambele tipuri de inovație se pot face în mod sistematic. Pentru a ilustra această situație să luăm o analogie din artă: inovația incrementală corespunde operelor noi, create într-un anumit stil, iar cea disruptivă se potrivește cu inventarea unui stil complet nou. Ar fi fost păcat, dacă în fiecare stil de pictură ar exista numai un singur tablou, nu? Un singur Picasso, un singur Monet, un singur Van Gogh…

Potrivit Scrum Alliance, "Scrum este o metodă de gestionare a proiectelor caracteristică programării agile. Scrum a fost inițial formalizată pentru proiecte de dezvoltare software, dar funcționează bine pentru orice domeniu complex de lucruri inovatoare. Posibilitățile sunt nesfârșite. Metoda Scrum este foarte simplă." OKR-s sau Obiective și Rezultate-Cheie (Objectives and Key Results) este un sistem de stabilire și comunicare a obiectivelor și a rezultatelor într-o organizaţie. OKR-s sunt o modalitate simplă de a crea structură pentru companie, echipe și pentru membrii echipei.

După cincisprezece ani lucrați în IT din care zece în străinătate, una dintre concluziile majore cu care am rămas este că nu există work-life balance. De fapt, cred că la concluzia aceasta ai ajuns și tu dacă ai lucrat chiar și câteva luni în industrie. În ce tinde să devină această fugă după conceptul eluziv? Într-o agitație continuă de a face cât mai multe și cât mai repede, de a fi buni în carieră, iar în același timp de a fi părinți mai buni decât au fost ai noștri, și dacă se poate să ne facem timp și de acea carte pe care ne-am promis că o scriem. Dar nu ne oprim aici: noi suntem persoane altruiste, vrem să fim cunoscuți ca oameni care îi ajută pe cei în nevoie. Și care fac și sport. De luni. Așa viața noastră se transformă dintr-o listă de TO DO infinită atât în lungime cât și în cantitatea de auto-învinuire ce ne provoacă, pentru că pur și simplu nu avem timp pentru toate dorințele noastre.

Vorbim mereu despre clienți și despre cum să facem să-i avem în permanență în centrul atenției, despre cum să ne punem în pielea clienților și despre cum să le cucerim inimile. Uităm însă la fel de des să ne ascuțim armele în lupta cu cel mai potrivnic dușman, noi înșine.

Ați pățit vreodată să vă uitați la codul pe care l-ați scris cu ani în urmă, să vă dați seama în retrospectivă cât de neperformant e, cât de rău l-ați scris la vremea respectivă și să vă minunați că a mers acceptabil atâta vreme? Noi am pățit și nu de puține ori… După o vreme am început să ne punem problema oare ce ne salvează așa de des de propria prostie? O fi noroc? Improbabil... Și după mulți ani, am înțeles într-un final cine-i îngerul nostru păzitor. E JVM-ul, această mașinărie atât de minunată și deșteaptă, despre care noi, programatorii de Java știm de obicei atât de puțin.

Casa este castelul nostru. Nu este nimica la fel, precum a ajunge acasă după o zi lungă. Casa este sanctuarul nostru, locul unde ne putem relaxa și asculta muzica preferată în liniște totală. Amintirile și momentele noastre de bucurie sunt legate de casele noastre mai mult decât oricare alte locuri unde ne petrecem timpul. În era socială/digitală în care trăim, protejarea casei nu este jobul unui câine isteț sau a unui bun polițist. Avem nevoie de soluții mai inteligente, adaptabile la programul nostru, care recunosc și identifica prietenii noștri dintre străini. Astfel de soluții ar trebui să se adapteze la varietatea caselor, la programele de lucru dinamice, la diferiți vizitatori și la paleta preferințelor într-o casă cu mai mulți membri.

Într-adevăr, acest articol prezintă un studiu de caz despre ransomware-ul WannaCry ransomware, dar înainte de a intra în detalii, vom face un ocol și vom vorbi despre un eveniment care s-a întâmplat cu 10 zile înainte de toată nebunia iscată de valul de phishing din jurul GoogleDocs. Aspectul cel mai îngrijorător este că, în timp ce în cazul WannaCry, “ singurul” factor uman implicat a fost lipsa acţiunilor de protejare a sistemelor, în cazul atacului de tip phishing, utilizatorul a trebuit să dea click de două ori: o dată, pentru a accesa un link dintr-un email ciudat, iar a doua oară, pentru a permite unui site web suspicios să acceseze contul lor Google.

Datorită dezvoltării tehnologice din domeniului IT, informaţiile circulă cu o viteză foarte mare, accesul utilizatorului fiind aproape instantaneu, via internet sau intranet. Informațiile unei companii se pot regăsi: în format tipărit , stocate în sistemele informatice și bineînțeles în mintea utilizatorului prin parole, username etc. .