Internet of Things (Internetul Lucrurilor) - IoT este deja aici și nu poate fi ignorat. Termenul este folosit din ce în ce mai des și în România și se referă la diverse obiecte fizice conectate - prin Internet și aplicații software ce le permit să comunice unul cu celălalt (și cu noi, utilizatorii). Pe scurt, IoT aduce împreună lumea fizică și lumea virtuală. Se preconizează că - până în anul 2020 - vom avea 200 miliarde de obiecte interconectate, potrivit estimărilor Intel; adică aproximativ 26 pentru fiecare individ de pe Terra. Cum vă sună această cifră? Sigur, această interconectare a oamenilor și obiectelor dă naștere unor posibilități nelimitate; dar, în același timp, mă trec puţin fiorii când îmi imaginez cât de diferită va fi societatea în care va trăi fiica mea.

Generației milenare i se datorează multe dintre schimbările apărute în organizațiile actuale. Unele dintre acestea s-au întâmplat din pură necesitate, pentru a fi în actualitate cu nevoile și caracteristicile generațiilor de pe piața muncii sau din dorința de a crea din locul de muncă un spațiu cât mai apropiat de ideal. Și milenarii au multe idealuri! După cum am “amenințat” în prezentările și articolele acestui an, o nouă generație își face loc pe piața muncii - generația Z, care va aduce noi așteptări, competențe și desigur, nevoi.

Vă amintiți celebra zicală: “Păstrează-ți prietenii aproape și dușmanii și mai aproape” ? Acesta este un citat extrem de important deoarece ne spune cum trebuie tratat anturajul. În era IoT mai există un personaj important care intră în joc: datele. Acestea sunt generate de fiecare dispozitiv din ecosistemul personal și pot oferi oricui (prieten sau dușman) acces la informație privată dincolo de ceea ce vă puteți imagina. Deoarece “rufele nu se spală în public”, păstrarea datelor acasă ar putea fi o soluție. Acest lucru ar putea funcționa, dar, pentru că “suntem prea săraci pentru a fi ieftini” toți ar trebui să avem un centru privat de date acasă care să faciliteze replicări/duplicări, din moment ce “nu ar trebui să ne punem toate ouăle într-un coș”?

Publicat în Numărul 54 Citeşte mai mult

Dat fiind subiectul acestei luni, Internet of Things, voi menţiona astăzi startupuri din acestă arie. A porni un startup IoT e mult mai dificil decât unul pur software, din cauza componentelor hardware şi a costurilor aferente. Acest lucru însă nu pare să oprească fondatorii; ci îi forţează să fie mai realişti şi mult mai clari în problemele pe care le rezolvă pentru clienţi. Anul trecut, statistic vorbind, România a cunoscut un boom de startupuri hardware şi IoT, doar că crearea produsului și lansarea acestuia pe piață ia mai mult timp.

Publicat în Numărul 54 Citeşte mai mult

În ultimii ani, a apărut o cerere mare pentru monitorizarea și pentru servicii de localizare indoor, deoarece au apărut multe tehnologii performante având costuri reduse. Una dintre aceste tehnologii care facilitează monitorizarea și navigaţia indoor este cea oferită de transmițătoarele (beacon) Bluetooth. Acest articol va prezenta două dintre cele mai utilizate metode de localizare folosind transmițătoarele Bluetooth și tipurile de situaţii pentru care se potrivesc cel mai bine.

Publicat în Numărul 54 Citeşte mai mult

Ceea ce nu foarte multe persoane știu, mai ales în România, este că activitățile Bosch încorporează mult mai mult decât frigidere și bormașini. De exemplu, motto-ul nostru pentru acest an este “Simply connected”. Ce stă în spatele acestui motto? Soluții inteligente și inter-conectate, împărțite pe patru domenii de activitate: mobilitate inteligentă, locuințe inteligente, orașe inteligente și industrie 4.0. În acest context, compania oferă o varietate atât de produse, cât și de soluții inteligente, ce au scopul de a ajuta consumatorii în a avea o viață mai confortabilă, eficientă și mai sigură.

Publicat în Numărul 54 Citeşte mai mult

Aplicațiile actuale sunt fără îndoială sofisticate și se bazează pe o multitudine de tehnologii. În calitate de programatori, noi ne concentrăm mai mult pe partea de implementare a softului, începând cu limbajul de programare, frameworkul sau toolul pe care îl vom folosi. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că programatorii sunt înclinați spre rezolvarea de probleme, iar căutarea unor soluții reprezintă o parte interesantă a jobului. Cu toate acestea, un sistem care nu rezolvă nevoile de business nu este deloc util, indiferent cât de frumos arată sau cât de bine este implementat din punct de vedere arhitectural.

Publicat în Numărul 54 Citeşte mai mult

BDD propune o abordare ce are ca scop reducerea erorilor de înțelegere ale unei specificații în cadrul unei echipe, adesea de neevitat atunci când o informație este transferată de la un stadiu la altul în procesul de dezvoltare software (de la client către business analyst, apoi la programatori și testeri). BDD nu reprezintă o metodologie de dezvoltare software de sine stătătoare (nu încearcă să abordeze toate zonele acestui domeniu vast), astfel că va trebui să fie utilizată în corelație cu alte metodologii, precum Agile, Test Driven Development sau Domain Driven Development.

Publicat în Numărul 54 Citeşte mai mult

Să analizăm Azure Functions din perspectiva programatorului. În acest articol vom scrie o funcţie Azure (Azure Function) care adaugă coordonatele GPS pentru o imagine sub formă de watermark.