Florian Ivan – CSM, PMI-AC, PMP, Prince2Practitioner și MVP Microsoft - vă provoacă la două zile cu și despre cele mai faimoase practici Agile din lume, un training care promite să puteți deveni cu adevărat Agile. Devenit un must pentru profesioniștii din software, Agile este o unealtă indispensabilă pentru a livra software de calitate. Indiferent dacă proiectele se referă la dezvoltarea de produse, soluții software sau la outsourcing, Agile este unanim recunoscută ca o soluție care permite livrarea la timp și la o calitate ridicată, păstrând constrângerile de cost.

Serviciul de mesagerie oferit de Java şi arhitecturile asociate reprezintă o alternativă la metodele de comunicare clasice şi arhitecturile asociate, precum RPC şi sitemele distribuite. Gradele de încredere, flexibilitate, extensibilitate şi modularitate ale unei aplicaţii sunt mult mai mari prin folosirea acestor arhitecturi decât în cazurile clasice, anterior amintite.

Probabil cea mai importantă influență în conectivitatea calculatoarelor o are protocolul HTTP. Acest protocol a permis realizarea web-ului pe care îl folosim azi aproape continuu și care a produs revoluție după revoluție în ultimii ani. Primele pagini web au fost cele statice, poate presărate cu puțin conținut multimedia de prost gust, apoi au apărut aplicațiile web din ce în cel mai complexe. Imediat utilizatorii au descoperit atât posibilitățile noi cât și granițele și limitele care urmau să bântuie Internetul pentru următorii ani.

Numeroase companii organizează în această perioadă team building-uri, motiv pentru care am auzit diverse discuții legate de ce fel de activități de învățare prin joc sunt recomandabile pentru a fi folosite. Am vrut să scriu de data aceasta un alt fel de articol, care să fie mai mult concentrat pe partea practică. Nu consider că este necesar să mai ofer o definiție a unui team-building, pentru că deja este un concept des utilizat, dar aș vrea să fac câteva mențiuni legate de cum anume este recomandabil a se organiza unul.

Într-un fel cred că mereu am fost un mare fan al filosofiei lean. Chiar când nici nu știam că așa se numește. Și nu pentru că aș fi special, poate am doar un ușoară înclinare către perfecționism, dar pentru că mi s-a părut întotdeauna ca ceva natural. Probabil sunt unul dintre oamenii aceia care cred că lumea se mișcă tot timpul, chiar și când noi suntem în repaus. Lean înseamnă mișcare. Înseamnă să accepți că, indiferent de domeniul în care te joci, nu poți fi inert.

Anii ’90 au fost dominați în Europa de efectul căderii cortinei de fier. Piețele est-europene marcate de principiile economiei planificate au fost deschise către capitalism. A urmat o creștere haotică ce nu a lăsat nicio industrie neatinsă. Dacă unii mamuți precum metalurgia, siderurgia și mineritul intră la categoria perdanți, o nouă specie a luat amploare, distingându-se printre câștigători: tehnologia informației, în general, și dezvoltarea software în particular.

Încep cu un scurt rezumat al articolului precedent: Se dădea o arhitectură „clasică” de web: un portal dezvoltat în ASP.net MVC (3 şi 4) având în spate o bază de date ce rula pe MS SQL server ascunsă de Entity Framework. Aceasta arhitectură trebuia pregatită de „scalare” – trecută pe un sistem ce permitea deservirea unui număr mare de request-uri. După ce am analizat mai multe opţiuni de upgrade a arhitecturii (discursul logic poate fi revăzut în articolul precendet) ne-am decis asupra SQL Azure şi Windows Azure ca platformă de migrare.

În numerele trecute am descoperit lumea pe care Hadoop o formează. O lume în care fișierele de 100GB sau 500GB sunt la ordinea zilei. Acesta ne permite să facem lucruri pe care nu le puteam face până acum. Când? Datele pe care firma noastră le colectează pot să devină o mină de aur. Putând prelucra cantități mari de date, avem posibilitatea să vizualizăm datele într-un mod pe care nu l-am putut face până acuma. Prima întrebare pe care trebuie să o punem când dorim să analizăm datele cu Hadoop este: Ce dorim să analizăm? Răspunsul la această întrebare este important, deoarece trebuie să identificăm ce vrem să facem cu datele, ce informație dorim să analizăm și care este valoarea acestor date.

Articolul din numărul trecut a realizat o trecere în revistă a tipurilor din Haskell, atât a celor preexistente cât și modalităților prin care un programator își poate crea propriile lui tipuri. Continuăm excursia în tărâmul acestui limbaj cu o scurtă prezentare a unei alte caracteristici a sistemului de tipuri, prin evidențierea modului prin care se realizează polimorfismul în acest limbaj: clasele de tipuri. Deși noțiunile de clasă și polimorfism duc imediat cu gândul la programarea orientată pe obiecte, țineți minte că suntem în alt tărâm.

Experienta e bună. Sau nu? Experienţa e bună atâta timp cât trebuie să rezolvi aceleaşi probleme. Experienţa e din păcate ne-bună atunci când ai probleme noi sau ai nevoie de soluţii noi. De ce? Mintea umană gândeşte simplu. Asta e foarte bine atunci când trebuie să reacţionezi repede sau când ai ca scop eficienţa. Ştim totuşi că în ziua de azi ne trebuie şi altceva decât quick and easy. Ne trebuie nou, nemaivăzut, creativ, inovativ, fresh …

Publicat în Numărul 13 Citeşte mai mult