Conferința Amazon Web Services (AWS) re:Invent 2023 din perioada 27.11 – 1.12 a fost o oportunitate excelentă de a învăța și de a interacționa cu profesioniști ai domeniului cloud din toată lumea. Au fost expuse o serie de noutăți din domeniul AI și nu numai. Haideți să vedem care au fost cele mai importante dintre acestea și care ar fi cele trei secrete pe care executivii AWS le-au evidențiat în cadrul prezentărilor lor.

Se observă în ultimii ani o tendință semnificativă în industria financiar-bancară, cea de eficientizare și îmbunătățire a diferitelor procese și a serviciilor oferite clienților, în care dezvoltarea tehnologică joacă un rol crucial. Mai mult, în contextul economic actual, această tendință a devenit o prioritate majoră pentru băncile și instituțiile financiare din întreaga Europă.

Piaţa de M&A din România începe să simtă gustul incertitudinii: în prima parte a acestui an, a scăzut atât volumul, cât mai ales valoarea tranzacţiilor. Scumpirea banilor, inflaţia record, dar şi proximitatea faţă de războiul ruso-ucrainean îşi pun amprenta asupra pieţei locale de fuziuni şi achiziţii. S-au înregistrat 183 de tranzacții în primele nouă luni din 2023, reprezentând o scădere de 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit calculelor consultanților EY. Această evoluție a fost în concordanță cu tendințele regionale și globale.

Modul în care scriem software, cultura noastră, provocările și bineînțeles optimizarea acestuia au fost principalele subiecte dezbătute la Expert Panelul de luna trecută. Alături de noi au fost:

• Adelina Burnete - Java Software Developer @ BoatyardX,

• Radu Moldovan - Senior Software Engineer @ BoatyardX,

• Darius Haș - Java Software Engineer @ Accesa,

• Ovidiu Mățan - Fondator @ Today Software Magazine (moderator).

Publicat în Numărul 138 Citeşte mai mult

Într-o industrie competitivă, guvernată de schimbare și adaptare, unde inovația este în centrul oricărei idei, atingerea unui nivel de performanță optimă este un obiectiv mai mult decât necesar. Dar ce este performanța în contextul dezvoltării software? Performanța este un pilon fundamental când vine vorba de dezvoltarea software, nu este doar o măsură tehnică, ci influențează atât viteza, cât și fiabilitatea unei aplicații, influențând gradul de satisfacție al utilizatorilor și implicit definește succesul unei aplicații. Designul unei aplicații performante constituie un avantaj în fața competitorilor, iar o abordare orientată către performanță și eficiență poate fi factorul decisiv în business.

Publicat în Numărul 137 Citeşte mai mult

În era digitală actuală, noi suntem martorii unei transformări radicale în dezvoltarea de aplicații mobile. Flutter, inițiativa Google, se distinge ca o soluție revoluționară pentru crearea de aplicații native atât pentru Android cât și pentru iOS. În acest articol, explorăm complexitatea tehnologică a frameworkului Flutter și modul în care redefinește eficiența și performanța în dezvoltarea cross-platform. Ne concentrăm asupra arhitecturii sale unice, capacității de a compila direct în cod nativ și asupra flexibilității sale în designul UI/UX, evidențiind cum Flutter nu doar simplifică procesul de dezvoltare, dar și îmbunătățește experiența utilizatorului final prin aplicații rapide, responsive și vizual impresionante.

Fie că începem să vorbim despre concepte abstracte, precum algoritmii optimi pentru traversarea unui graf sau sortarea unei liste, fie că explorăm situații concrete, cum ar fi soluții software pentru gestionarea tranzacțiilor bancare sau implementarea unei platforme de e-commerce, care să permită plasarea fără cusur a comenzilor online, certitudinea este că ne confruntăm cu o provocare omniprezentă în lumea noastră, a programatorilor: performanța. În rândul aplicațiilor web și a sistemelor distribuite există nenumărate tehnici de sporire a performanței, precum adăugarea redundanței în rândul serviciilor noastre prin scalare orizontală, paralelizare și procesare distribuită, monitorizare sau trasare a execuției apelurilor primite.

Publicat în Numărul 137 Citeşte mai mult

Continuăm seria de articole Java cu clasele Inner. Acestea sunt puțin folosite față de reprezentarea lambda a acestora. Avantajul principal constă în separarea contextelor și în accesul claselor Inner la variabilele private din clasa de bază.

Tendințele tehnologice din ultimii ani s-au îndreptat tot mai mult înspre dezvoltarea unor servicii cât mai mici, cât mai rapide și care să consume cât mai puține resurse. Astfel, s-a ajuns la „spargerea” aplicațiilor vechi, greoaie, de tip monolit, în bucățele numite microservicii, care deservesc o singură funcționalitate a unei platforme. Ne-am întors, așadar, la filozofia de tip divide et impera.