Propunem o serie de articole privind automatizarea prognozei meteorologice pe termen scurt, folosind tehnici de învățare automată (eng. Machine Learning). Seria este deschisă cu o prezentare a datelor satelitare și a datelor provenite de la radarele meteorologice, considerate principalele surse de date pentru algoritmii de prognoză automată. Vom continua cu prezentarea unor metode și modele de învățare automată pentru prognoza fenomenelor meteorologice severe pe termen scurt, ce sunt dezvoltate in cadrul proiectului internațional de cercetare WeaMyL, condus de o echipă de la Universitatea Babeș-Bolyai, în parteneriat cu Administrația Națională de Meteorologie și Met Norway.

În 2 decembrie 2021 , Wolfpack Digital, companie clujeană de IT, a primit premiul pentru dezvoltare de aplicații la cea de- a doua ediție a European Technology Awards susținută la hotelul Ritz, în Paris. Evenimentul reunește companii promițătoare și inovatoare, din diverse industrii și sectoare de activitate. Scopul acestei întruniri este de a recunoaște și premia companiile și persoanele care joacă roluri importante în digitalizarea și îmbunătățirea lumii în care trăim.

Tehnologia a schimbat pentru totdeauna modul în care învățăm. Aplicații, jocuri, videoclipuri, simulări virtuale- totul ne este la îndemână pentru a ne ajuta să învățăm rapid și eficient. Dar știm să folosim aceste tehnologii la întregul său potențial? Apar noi tehnologii pentru programele de training și e-learning, cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată, rețelele neurale, realitatea virtuală, realitatea augmentată, big data, wearables sau blockchain.

Publicat în Numărul 116 Citeşte mai mult

Au trecut zece ani de la apariția primului număr. Evident că atunci când proiectele împlinesc o cifră rotundă, nu reziști tentației de a arunca o privire înapoi, în timp, pentru a le vedea începuturile. Prin urmare, reconfigurez momentele legate de publicarea primului număr. Rememorez noaptea aceea, când am lucrat până dimineață împreună cu un bun prieten, Dan H. Asta, după ce înainte, un alt prieten s-a hotărât să nu se mai implice și a trebuit să reluăm multe lucruri de la zero. Prima apariție a TSM a trebuit să se confrunte nu doar cu probleme de natură tehnică, ci și cu provocări serioase privitoare la strângerea articolelor, care, în majoritatea lor, proveneau de la prieteni. După întâiul hop trecut/ număr editat, am prins mai mult curaj și am mers mai departe. Primele numere le publicam din bugetul propriu și doar atunci când erau destule articole. Și ele se adunau, de obicei, cam la o lună și jumătate. Îmi amintesc cum primeam telefoane în care eram întrebat când va fi publicat online următorul număr.

Publicat în Numărul 116 Citeşte mai mult

Două subiecte care sunt atât de diferite pot fi surprinzător de asemănătoare – arta vizuală și designul digital. Cu toate că presupun manipularea de forme, culori, contraste, diferite alte materiale și tehnici pentru a genera imagini, la o analiză mai detaliată este vorba despre procese prin care trec atât designerii cât și artiștii cu scopul de a se apropia cât mai mult de oamenii care interacționează cu munca lor.

Publicat în Numărul 116 Citeşte mai mult

În 1977, sonda Voyager 1 pornea într-o călătorie interstelară purtând cu ea o parte din amintirile, dorințele și aspirațiile noastre, toate criptate pe un disc de aur. Există mari șanse ca informația stocată pe acel disc să persiste în timp, mai mult decât orice alte date păstrate pe Pământ: o formă de aspirație a umanității de a atinge nemurirea. Acest disc poartă și o altă semnificație: ne aparține, este ceva terestru, ne poartă semnătura. Nemurirea și dreptul de proprietate, două forțe puternice ce ne modelează destinul ca societate din vremuri străvechi, au fost acum asimilate de tehnologie.

Publicat în Numărul 116 Citeşte mai mult

Cea mai des întâlnită percepție despre lumea artei este aceea că este o lume opacă și închisă și că doar acei care fac parte din anumite grupuri elitiste, de cunoscători ai artei pot face parte din ea. Odată cu pandemia COVID, cu restricțiile sociale și cu imposibilitatea de a interacționa cu muzeele și galeriile în mod direct, s-a accelerat și mai mult nevoia de a trece peste barierele existente, peste percepții, de a digitaliza cultura și de a oferi o modalitate de a interacționa cu arta și de a extinde accesul la cultură pentru publicul larg (Open Up Art).

Publicat în Numărul 116 Citeşte mai mult

Game of life este un algoritm realizat de către matematicianul John Horton Conway în 1970 și poate reprezenta primul pas în arta generativă. Regulile folosite sunt simple și așa cum veți vedea în continuare, rezultatele vor fi o evoluție continuă pornind de la o stare aleatorie:

1. Orice celulă cu mai puțin de doi vecini moare din cauza lipsei de populații.

2. Orice celulă cu doi sau trei vecini trăiește.

3. Orice celulă cu mai mult de trei vecini moare din cauza suprapopulației.

4. Orice celulă moartă care are trei vecini învie / reproducerea populației.

Vă propunem luna aceasta câteva cărți care abordează legătura între artă și programare, dar nu numai. Vă doresc o lectură plăcută!!